Evangheliarul slavo-român de la Sibiu (1551-1553)

Transcriere: Roxana Vieru

Prezentare text: Bogdan Țâra

Traducere prezentare: Adina Chirilă

 

Carte bisericească de ritual, ce cuprinde toate cele patru evanghelii. Este cel mai vechi text românesc tipărit păstrat până acum.
Unicul exemplar cunoscut din această tipăritură se află la Biblioteca Națională a Rusiei din Sankt Petersburg, sub cota I .3.9. Textul a fost semnalat încă din anul 1858 (Demény / Demény A. 1986 : 61).
Este o scriere bilingvă slavo-română, cu textul dispus pe două coloane, ceea ce înseamnă că era utilizat și în scopuri didactice. Versiunea românească a textului imprimat la Sibiu reproduce o traducere făcută după varianta slavonă din Evangheliar, care putea fi „un text slavon de redacție bulgară, prezentînd uneori forme slavone sîrbe sau slavone ruse” (Petrovici 1971: 14), pe care îl regăsim în Tetraevangheliarul slavon tipărit la Sibiu în 1546 și în cel tipărit de Macarie în 1512 (v. Mareș 1982: 185). Versiunea românească a fost colaționată cu textul lui Luther (Petrovici 1971:10).
Exemplarul păstrat la Sankt Petersburg este un volum lacunar, format in-folio, de 117 file, cu dimensiunile de 189 x 288 mm. Textul, care conține doar fragmente din Evanghelia lui Matei, este imprimat pe două coloane: în stînga este versiunea slavonă (68 x 210 mm pe pagină), iar în dreapta cea românească (67 x 210 mm pe pag.). Hîrtia este de proveniență brașoveană și are două variante ale filigranului coroană cu rădăcini de stejar (v. mai mult la Demény 1971: 33-71).
Cu privire la data imprimării textului, s-au emis mai multe ipoteze. Opinia cea mai convingător argumentată, pentru că se bazează pe o riguroasă cercetare a filigranelor, aparține lui Al. Mareș, care propune perioada 1551- 1553 (Mareș 1967: 73-75) . Aceeași datare o găsim și la autorii ediției din 1971, care aduc și alte argumente pe lîngă cele oferite de investigarea aprofundată a filigranelor hîrtiei utilizate la tipărirea Evangheliarului (v. Demény 1971: 58-71).
Stabilirea locului în care s-a tipărit această scriere a generat, de asemenea, multe păreri (vezi  prezentarea succintă a discuțiilor despre acest subiect la Gheție / Mareș 1985: 96-97 și 336-337). Cercetînd caracteristicile poligrafice ale Tetraevanghelului slavon tipărit la Sibiu în 1546 și ale Evangheliarului slavo-român, Hervay  Ferenc și Demény Lajos au demonstrat că acestea sînt identice, ceea ce înseamnă că ambele cărți au fost imprimate la Sibiu, părere unanim acceptată  acum (v. Hervay 1965a: 119-127; Hervay  1965b: 201-216; Demény 1965a: 1001-1038; Demény 1965b: 385-412; Demény / Simonescu 1965: 1- 18; Demény 1971: 35-58). Cu privire la originea locală a traducerii textului imprimat la Sibiu, s-au formulat mai multe ipoteze, dintre care două, întemeiate cu deosebire pe argumente lingvistice, sînt mai plauzibile: traducerea s-ar fi făcut în Moldova, iar textul ajuns la Sibiu putea fi chiar cel ce urma să fie trimis spre publicare la Wittemberg în 1532 (v. Petrovici 1971: 21; Demény 1971: 97) sau în zona Banat – Hunedoara, ori de către un traducător din această regiune (v. Gheție 1966: 76-77; Gheție 1975: 220-221; Mareș 1967: 71-72).
Cu privire la persoana tipografului care a imprimat Evangheliarul slavo-român, părerea cea mai convingător argumentată este că acesta a fost Philippus Pictor, cunoscut și sub numele de Filip Moldoveanul (Maler), tipograf și gravor moldovean, angajat al municipalității sibiene între 1521 și 1554, care a tipărit la Sibiu, în 1544, Catehismul luteran, iar în 1546, un Tetraevanghel slavon  (v. Huttmann / Binder 1968: 149- 168; Gheție / Mareș 1985: 97, 219-220, 337-338). Traducătorul nu a fost identificat, dar se crede ca era un român sau un străin, probabil sas, bun cunoscător al limbii române (Petrovici 1971: 21; Gheție 1966: 77; Mareș 1967: 73).
Pînă acum nu avem decît o ediție facsimilată a textului tipărit la Sibiu între 1551 și 1553 (v. Petrovici / Demény 1971), care a fost utilizată la transcrierea interpretativă a Evangheliarului slavo-român pentru Corpusul electronic.

BIBLIOGRAFIE

Chivu, Gheorghe / Costinescu, Mariana 1974: Bibliografia filologică românească. Secolul al XVI-lea, București, p. 110-114
Demény, Lajos 1965a: O tipăritură slavo-română precoresiană, în „Studii. Revistă de istorie”, București, XVIII, nr. 5, p. 1001-1038.
    Demény, Lajos 1965b: Le premiere texte roumain imprimé, în „Revue roumaine d’histoire”, IV, nr. 3, p.385-412.
Demény, Lajos 1971: Evangheliarul slavo-român de la Sibiu – prima tipăritură în limba română cunoscută până azi, în Evangheliarul slavo-român de la Sibiu, 1551-1553. Studiu introductiv filologic de Emil Petrovici, Studiu introductiv istoric de L. Demény, București, Editura Academiei Române, p. 22-98.
Demény, Lajos / Demény A., Lidia 1986: Carte, tipar și societate la români în secolul al XVI-lea. Studii, articole, comunicări. Introducere de prof. dr. doc. Dan Simonescu, București, Editura Kriterion.
Demény, L. / Simonescu, Dan 1965: Un capitol important din vechea cultură românească (Tetraevanghelul, Sibiu, 1546), în „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, supliment la nr. 1, p. 1-18.
Gheție, Ion 1966: Considerații filologice și lingvistice asupra Evangheliarului din Petersburg, în „Studii și cercetări lingvistice”, XVII, nr. 1, p. 47-79.
Gheție, Ion 1974: În legătură cu datarea Evangheliarului slavo-român de la Sibiu, în „Studii și cercetări lingvistice”, XXV, nr. 3, p. 311-314.
Gheție, Ion 1975: Baza dialectală a românei literare, București, Editura Academiei.
Gheție, Ion 1979: Evangheliarul de la Sibiu și textele românești scrise cu litere latine și ortografie maghiară, în „Limba română”, XXVIII, nr. 2, p. ….
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1985: Originile scrisului în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
Hervay , Ferenc 1965a: L ̓imprimerie de maître Philippe de Nagyszeben et les premiers livres en langue roumaine, în „Magyar Könyvszemle”, LXXXI, nr. 2, p. 119-127.
Hervay, Ferenc 1965b: L ̓imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI ͤ  siècle, în „Magyar Könyvszemle”, LXXXI, nr. 3, p. 201-216.
Huttmann, Arnold / Binder, Pavel 1965: Prima carte românească tipărită în limba română, în „Călăuza bibliotecarului”, nr. 2, p. 94-96.
Huttmann, Arnold / Binder, Pavel 1968: Contribuții la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român. Evoluția vieții culturale românești la Sibiu în epoca umanistă, în „Limbă și literatură”, XVI, p. 145-174.
Iorga, N. 1904: Istoria literaturii religioase a românilor pînă la 1688, București, Editura Socec.
Mareș, Al. 1967: Observații cu privire la Evangheliarul din Petersburg, în „Limba română”, XVI, nr. 1, p. 65-75.
Mareș, Al. 1982: Originalele primelor traduceri românești ale Tetraevanghelului și Psaltirii, în Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice, coord. Ion Gheție, București, 1982, p. 183-206.. 
Mârza, E. 1978:  Un fragment din Evangheliarul slavo-român de la Sibiu (1551-1553), în „Limba română”, XXVII, nr. 2, p. 173-175. 
Niculescu, Al. 2006-2007: Tatăl nostru, în „Dacoromania”, serie nouă, p. 17-75.
Panaitescu, P. P. 1965: Începuturile și biruința scrisului în limba română, București. 
Petrovici, Emil 1971: Observații asupra grafiei și limbii textului românesc al Evangheliarului slavo-român de la Sibiu, în Evangheliarul slavo-român de la Sibiu, 1551-1553. Studiu introductiv filologic de Emil Petrovici , Studiu introductiv istoric de L. Demény, București, Editura Academiei Române, p. 9-21.
Petrovici, Emil / Demény, Lajos 1971: Evangheliarul slavo-român de la Sibiu, 1551-1553. Studiu introductiv filologic de ~ , Studiu introductiv istoric de ~ , București, Editura Academiei Române.