Coresi, Întrebare creștinească

Colaționare: Roxana Vieru

Prezentare text: Bogdan Țâra

Traducere prezentare: Adina Chirilă

 

Text religios, de tip reformat. Este cel mai vechi catehism românesc păstrat pînă acum. Unicul exemplar din această tipăritură a fost găsit de Andrei Bîrseanu în Maramureș, la Sighetul Marmației, în anul 1921, legat împreună cu alte scrieri într-un miscelaneu cunoscut sub denumirea Codicele de la Ieud. Acum se află la Cabinetul de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei Române, sub cota ms. rom. 5032.
Întrebare creștinească este prima carte românească tipărită de Coresi. Cu privire la originalul străin după care s-a făcut traducerea în română, părerile cercetătorilor sunt împărțite. Unii cred că e vorba de Micul Catehism tipărit de Luther în 1529, alții trimit la catehismele maghiare ale lui Heltai, Dévai Biró și Andrei Batizi sau la catehismul ortodox grec al lui Chiril și Anastasie (vezi discuțiile și bibliografia privitoare la acest subiect la Roman Moraru 1982: 39-49). I. Gheție susține că „Modelul străin a fost un catehism luteran necunoscut, apropiat ca formă de Micul Catehism (1529) al lui Luther și redactat, probabil, în limba maghiară. Conținutul Catehismului arată, indiscutabil, că avem a face cu un produs al cercurilor luterane din Transilvania și Banat” (Gheție / Mareș 1985: 231; cf. și Gheție 1975: 169).
Textul conține, ca și Micul Catehism al lui Martin Luther, cinci secțiuni: Decalogul, Crezul, Tatăl nostru, botezul și cuminecătura, precedate de o Introducere. Exemplarul cunoscut pînă acum, din care s-au păstrat 11 file, are format in - 4º, cu dimensiunile paginii de 14,5 x 19 cm. Pe fiecare pagină sînt, cu cîteva excepții, 15 rînduri, iar dimensiunile zațului sînt variabile. Tiparul, făcut pe hîrtie de proveniență brașoveană, fără filigran, s-a executat cu litere utilizate și în alte tipărituri coresiene, cu cerneală neagră și roșie, în sistemul de scriptio continua, dar și cu spații între cuvinte (vezi mai mult la Roman Moraru 1982: 22-24). 
Cu privire la datarea imprimării Catehismului, cercetătorii oscilează între anii 1559 și 1564. Cele mai recente opinii în această privință aparțin lui Ion Gheție, care crede că editarea s-a putut face între 15 septembrie 1559 și 3 mai 1560 (Gheție 1967: 551-552; Gheție / Mareș 1985: 225, Gheție / Mareș 1994: 56-57), iar Alexandra Roman Moraru susține că „tipărirea Catehismului poate fi plasată în perioada 1 ianuarie – 3 mai 1560” (Roman Moraru 1982: 33).
Toți cercetătorii sînt de acord că textul a fost tipărit la Brașov. În privința originalului după care s-a făcut cartea, părerile sînt împărțite, deoarece în limba textului se găsesc atât norme specifice variantei literare de tip sudic, cît și celei de tip nordic. Cei mai mulți consideră că diaconul Coresi s-a folosit de un text de proveniență nordică (Maramureș, Moldova, Transilvania, Banat-Hunedoara), pe care l-a revizuit din punct de vedere lingvistic și canonic înainte de a-l imprima (v. Roman Moraru 1982: 33-36; Gheție / Mareș 1985: 225-226, 228-229).
Coresi, ajutat, probabil, de Tudor diacul, a fost tipograful care a imprimat această scriere, la îndemnul și cu sprijinul lui Johannes Benkner, primarul Brașovului (v. Roman Moraru 1982: 37; Gheție / Mareș 1985: 226).
Se cunosc două copii manuscrise din secolul al XVII-lea ale Întrebării creștinești (v. Gheție / Mareș 1985: 229-230; Chivu 1993: 27). În epoca modernă, s-au realizat patru ediții de către A. Bârseanu: Catehismul luteran românesc, în „Analele Academiei Române”, Mem. secț. lit. I, 1923-1924, p. 33-40; I. Bianu: Texte de limbă din secolul XVI. I. Întrebarea creștinească tipărită de diaconul Coresi la Brașov la 1560 [ediție facsimilată], București, 1925; I. Crăciun: Catehismul românesc din 1544, urmat de celelalte catehisme româno-luterane: Bârseanu, Sturdzan și Marțian, Sibiu - Cluj, 1945-1946) și Alexandra Roman Moraru: Catehismul lui Coresi. Text stabilit, studiu filologic, studiu lingvistic și indice de ~ , în Texte românești din secolul al XVI-lea, 1. Catehismul lui Coresi, II. Pravila lui Coresi, III. Fragmentul Todorescu, IV. Glosele Bogdan, V. Prefețe și epiloguri. Ediții critice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, Magdalena Georgescu, Ion Gheție, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheție, [București], Editura Academiei, 1982, p. 19-127.
Pentru varianta digitizată a Întrebării creștinești am utilizat, ca text de bază, ediția critică publicată de Alexandra Roman Moraru. În acest scop, am colaționat textul transcris cu litere latine cu originalul scris în alfabet chirilic și am revenit, de cîte ori a fost cazul, asupra interpretării unor slove din perspectiva normelor de transcriere stabilite pentru toate textele incluse în Corpusul electronic.

BIBLIOGRAFIE

Bârsănescu, Andrei 1924: Cathechismul luteran românesc, în „Analele Academiei Române”, seria III, tomul I, p. 33-41
Bianu, I. 1925: Texte de limbă din secolul XVI. I. Întrebarea creștinească tipărită de diaconul Coresi la Brașov la 1560 […], București.
Chivu, Gheorghe 1993: Codex Sturdzanus. Studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de ~ , [București], Editura Academiei Române.
Chivu, Gheorghe / Costinescu, Mariana 1974: Bibliografia filologică românească. Secolul al XVI-lea, București, p. 110-114.
Crăciun, I. 1945-1946: Catechismul românesc din 1544 urmat de celelalte catechisme româno-luterane: Bîrseanu, Sturdzan și Marțian, Sibiu-Cluj.
Gheție, Ion 1966: Cîteva precizări în legătură cu datarea Catehismului lui Coresi, în „Limba română”, XVIII, nr. 5, p. 548-553.
Gheție, Ion 1975: Filiația catehismelor luterane din secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în „Limba română”, XXIV, nr. 2, p. 161-170.
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1985: Originile scrisului în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1994: Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română, București, Editura Minerva.
Ivănescu, G. 1959: Elemente maramureșene în limba tipăriturilor lui Coresi, în SCȘt., Seria III: Științe sociale. Filologie, X, fasc. 1-2, p. 19-31 (studiu reprodus și în id., Studii de istoria limbii române literare. Ediție îngrijită de Al. Andriescu, Iași, Junimea, 1989, p. 43-52.
Roman Moraru, Alexandra 1982: Catehismul lui Coresi. Text stabilit, studiu filologic, studiu lingvistic și indice de ~ , în Texte românești din secolul al XVI-lea, 1. Catehismul lui Coresi, II. Pravila lui Coresi, III. Fragmentul Todorescu, IV. Glosele Bogdan, V. Prefețe și epiloguri. Ediții critice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, Magdalena Georgescu, Ion Gheție, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheție, [București], Editura Academiei, p. 19-127.
Rosetti, Al. 1922: Les Catéchismes roumains du XVI ͤ  siècle, în „Romania”, XLVII, nr. 191, p. 321-334.
Rosetti, AL. 1944: Cele mai vechi traduceri de texte religioase. Considerații asupra datării și localizării lor în lumina cercetărilor nouă, în „Revista istorică română”, XIV, p. 1-14.