Coresi, Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581) [Cazania a II-a]

Colaționare: Adina Chirilă

Prezentare text: Bogdan Țâra

Traducere prezentare: Adina Chirilă

 

Carte de cult și de învățătură creștină. Cazania a II-a este ultima carte românească tipărită de diaconul Coresi.
Din această scriere, care a avut o largă circulație în epoca veche, s-au păstrat nouă exemplare, dintre care cinci se află la Biblioteca Academiei Române, cu numerele de inventar 99, 100, 101, 102, 103, și cîte un exemplar la Biblioteca Națională (inv. 178010), B.C.U „M. Eminescu” din Iași (inv. RV717), la Muzeul Bisericesc „Sfîntul Nicolae” din Șcheii Brașovului (inv. 86) și la Muzeul Șchei din Brașov (inv. 86) .
Textul a fost tradus, în principal, după o versiune slavonă, tipărită în 1569, la Zabludov, de Ivan Feodorov (v. Koleada 1958: 49-50; v. și Rădulescu 1958: 7-60; Zgraon 1982: 345; Gheție / Mareș 1994: 111).
„Titlul complet al lucrării este Carte ce se cheamă Evanghelie cu învățătură den tuspatru evanghelistii aleasă și den multe dumnezeiești scripturi. Este un volum in-folio (304 x 195 mm) de 317 file nenumerotate, distribuite în 39 de caiete de cîte 8 file fiecare, cărora li se adaugă un prim caiet de 5 file. Oglinda zațului e, de regulă, de 225 x 142 mm. Fiecare pagină are, în mod obișnuit, cîte 32 de rînduri” (Gheție / Mareș 1994: 108). Imprimarea s-a făcut pe hîrtie brașoveană, cu variante ale filigranului coroană pe scut oval. Cu excepția titlurilor, a celor mai multe dintre slovele inițiale și a stemei Brașovului, care sînt tipărite cu cerneală roșie, restul textului este imprimat cu cerneală neagră (ibidem).
După cum se precizează în predoslovia cărții, Evanghelia cu învățătură a fost tipărită la Brașov, între 14 decembrie 1580 și 28 iunie 1581, de către diaconul Coresi.
Chiar dacă Lucas Hirscher, primarul Brașovului, i-a însărcinat pe Coresi și pe cei doi preoți,  Iane și Mihai, de la Biserica din Șchei cu traducerea versiunii slavone a cazaniei primite de la mitropolitul Serafim din Tîrgoviște, Florentina Zgraon ajunge, după o investigație aprofundată, la concluzia că „editorii Evangheliei cu învățătură au pus la contribuție manuscrise românești mai vechi ale cazaniilor, din diverse zone ale dacoromânei, din care provin elemente lingvistice nemuntenești (bănățene-hunedorene, moldovenești, poate și nord-ardelene” (v. Zgraon 1982: 373). Acest punct de vedere, împărtășit și de alți cercetători (v. Gheție / Mareș 1985: 242 -243; Gheție / Mareș 1994: 111-112), confirmă idea că, înainte de 1580, existau și alte variante românești ale omiliilor, pe care cei trei brașoveni le-au folosit, pentru a-și ușura munca de traducere sau de colaționare cu textul slavon (v. Zgraon 1982: 374).
Cazania a II-a a fost editată de Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici în 1914
(vezi Coresi 1914).
Pentru varianta digitizată a Evangheliei cu învățătură am utilizat, ca text de bază, ediția publicată de Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici. În acest scop, am colaționat textul transcris cu litere latine cu originalul scris în alfabet chirilic și am revenit, de cîte ori a fost cazul, asupra interpretării unor slove din perspectiva normelor de transcriere stabilite pentru toate textele incluse în Corpusul electronic.

BIBLIOGRAFIE

Chivu, Gheorghe / Costinescu, Mariana 1974: Bibliografia filologică românească. Secolul al XVI-lea, București.
Coresi 1914: Carte cu învățătură (1581), publicată de Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici. Vol. I. Textul, București.
Drăganu, N. 1914: Două manuscripte vechi, Codicele Todorescu și Codicele Marțian. Studiu și transcriere, București, Editura Academiei Române.
Drăganu, N. 1938: La littérature roumaine de Transilvanie des origines à la fin du XVIII ͤ  siècle, București.
Gafton, Alexandru 2003: Studiu filologic, în Codicele Bratul. Ediție de text de ~ , Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, p. IX-CXII.
Gheție, Ion 1972: Contribuții la localizarea Cazaniei a II-a (1581) a lui Coresi, în „Studii și cercetări lingvistice, XXIII, nr.2, p. 147-157.
Gheție, Ion 1975a: Activitatea de traducere și tipărire a cărții românești la Brașov la sfîrșitul secolului al XVI-lea, în „Limba română”, XXIV, nr. 6, p. …..
Gheție, Ion 1975b: Baza dialectală a românei literare, București, Editura Academiei.
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1974: Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea, București.
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1985: Originile scrisului în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
Gheție, Ion / Mareș, Al. 1994: Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română, București, Editura Minerva.
Grecu, V. 1939: Izvorul principal bizantin pentru Cartea cu învățătură a Diaconului Coresi din 1581. Omiliile Patriarhului Ioan XIV Caleca (1334-1347), în Academia Română, Studii și cercetări, XXXV, p.1-14.
Huttmann, A. / Binder, P. 1969: Geneza Cazaniei a II-a (1581) și legăturile diaconului Coresi cu tipografia latină din Brașov, în Studii de limbă literară și filologie, I, București, Editura Academiei.
Huttmann, A. / Binder, P. 1971: Între filologie ș istorie. Mediul cultural românesc al Brașovului în epoca coresiană, în „Limba română”, XX, nr. 1, p. 3-20.
ILRL 1997: Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), de Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Constantin Frâncu, Ion Gheție, Alexandra Roman Moraru și Mirela Teodorescu, coordonator Ion Gheție, București, Editura Academiei Române.
Iorga, N. 1904: Istoria literaturii religioase a românilor pînă la 1688, București, Editura Socec.
Ivănescu, G. 1948: Problemele capitale ale vechii române literare, extras din „Buletinul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Iași, t. XI - XII, 1944 – 1945, p. 1 – 412, apărut în 1948; vezi și ediția a II-a revăzută, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2012.
Ivănescu, G. 1980: Istoria limbii române, Iași, Editura Junimea.
Ivănescu, G. 1989: Studii de istoria limbii române literare, Ediție îngrijită și Postfață de Al. Andriescu, Iași, Editura Junimea, p.15-52.
Koleada, S. 1958: Ivan Feodorov i knigopečatanie nekotorîh stran Vostočnoi Evropî, în „Vestnik istorii mirovoi kulturî”, nr. 1, p. 49-50.
Mareș, Al. 1982: Originalele cărților coresiene. Pe marginea unei ipoteze recente, în „Revista de istorie și teorie literară”, 31, nr.2, p. 198-208.
Mareș, Al. 1987: Filigranele hîrtiei întrebuințate în țările române în secolul al XVI-lea, București.
Mazilu, D. R. 1933: Diaconul Coresi. Contribuții, Ploiești.
Oltean, V. 1983: Izvoare coresiene, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural. Cercetare și valorificare, București, p. 243-253.
Olteanu, Pandele 1963: Les originaux slavo-russes des plus anciennes collections d’homélies roumaines, în „Romanoslavica”, I, p. 163 – 194.
Olteanu, Pandele 1969: Contribuții la studiul unor omilii izolate traduse în limba română, în „Analele Universității din București”, Limbi slave, XVIII, p. 12-18.
Panaitescu, P. P. 1965: Începuturile și biruința scrisului în limba română, București. 
Pușcariu, S. 1933: Istoria literaturii române. Epoca veche, ed. II, Sibiu.
Rădulescu, Maria 1958: Originalul slav al „Evangheliei cu învățătură” a diaconului Coresi. Versiuni și redacții ale colecției de omilii a patriarhului Ioan Caleca, București.
Rosetti, Al. 1947: Mélanges de linguistique et de philologie, Copenhague – Bucarest.
Rosetti, AL. 1986: Istoria limbii române. I. De la origini pînă la începutul secolului al XVII-lea. Ediție definitivă, [București].
Zgraon, Florentina 1982: Evanghelia cu învățătură a diaconului Coresi (1581). Probleme de localizare, în Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice, coord. Ion Gheție, București, 1982, p. 345 – 374.