Alexandria

Colaționare: Roxana Vieru

Prezentare text: Bogdan Țâra

Traducere prezentare: Adina Chirilă

 

           

Carte populară cu o largă circulație în țările române din epoca veche.

Prima versiune românească a romanului vieții împăratului Alexandru Macedon se află în manuscrisul miscelaneu Codex Neagoeanus, găsit de profesorul Ștefan Neagoie din Bârlad, în satul Micăsasa (Transilvania). Acesta l-a dăruit, în 1883, Bibliotecii Academiei Române, unde se păstrează sub cota Ms. nr. 3821.

Textul  Alexandriei, incomplet, ocupă primele 76 de file din cele 194 ale codicelui respectiv (v. Cartojan, N. 1922: 30-31).

Manuscrisul ajuns pînă la noi este o copie „după un intermediar bănățean-hunedorean”, care a pornit de la o traducere făcută probabil în Moldova, „după o versiune slavonă de redacție sîrbească” (CLRV I 1994: 169; v. mai pe larg Gheție, Ion 1973: 545-560) sau în Ardeal (cf. Cartojan, N. 1922: 75).

Fragmentul din Alexandria ocupă filele 1r – 76v din Codex Neagoeanus, care au dimensiunile 14 x 9,5 cm, textul fiind scris cu cerneală neagră, iar titlurile și începuturile capitolelor cu cerneală roșie (v. mai mult la Bianu, I. 1883: 324; Cartojan, N. 1922: 30-32).

Cercetătorii sînt de acord că primele patru cărți populare din Codex Neagoeanus au fost copiate în anul 1620 de popa Ion Românul din localitatea Sîmpetru din Țara Hațegului (Cartojan,N. 1922: 68-73) sau din apropierea Brașovului (Gheție, Ion. 1973: 545-560; Gheție, Ion 1975: 273).

Alexandria a fost editată de două ori de N. Cartojan: Cartojan, N 1921; Cartojan, N. 1922). A mai apărut, în 2006, o ediție a Florentinei Zgraon.

Pentru Corpusul electronic am utilizat textul din ediția critică apărută în 2006, pe care l-am adaptat principiilor stabilite de noi pentru toate textele digitizate.

 

Bibliografie

Bianu, I. 1883: Codex Neagoianus. Cărți poporane române scrise de popa Ion din Sîn-Petru 1a 1620, publicate de ~ , în „Columna lui Traian”, serie nouă, an IV, p. 322-329.      

Bogrea, V. 1921: [recenzie la] Cartojan, N. 1910, în DR I, p. 453-457.

Bogrea, V. 1922: În jurul „Alexandriei”, „Paștele blajinilor” și altele, în „Analele Dobrogei”, III, nr. 3, p. 325-338.

Bogrea, V. 1922: [recenzie la] Cartojan, N. 1922, în DR III, p. 868-871.

Bogrea,V. 1928: Contribuție la onomastica Romanului lui Alexandru și Romanului Troiei, în „Grai și suflet”, III, fasc. 1, p. 1-7.

Cartojan, N. 1910: Alexandria în literatura românescă, București.

Cartojan, N. 1921:  Alexandria (Codex Neagoianus), în „Anuarul Liceului I. Maiorescu pe anul școlar 1919-20, București, p. 36-71.

Cartojan, N. 1922: Alexandria în literatura românească. Noi contribuții (studiu și text),  București, „Cartea Românească”.

Chițimia, I.C. 1972: Probleme de bază ale literaturii române vechi, București, p. 385-395.

CLRV I. 1994: Crestomația limbii române vechi. Volumul I (1521 -1639), alcătuit de Emanuela Buză, Magdalena Georgescu, Alexandru Mareș și Florentina Zgraon. Coordonator Alexandru Mareș, [București], Editura Academiei Române, p. 169-172.

Gheție, Ion 1973 : Unde s-au tradus și unde s-au copiat textele din Codex Neagoeanus?, în LR, XXII, nr. 6, p. 545-560.

Gheție, Ion 1975: Baza dialectală a românei literare, București, Editura Academiei, p. 273.

Iorga, N. 1915: Faze sufletești și cărți reprezentative la români, cu specială privire la legăturile „Alexandriei” cu Mihai Viteazul, București.

Moraru, M. 1976: Structuri narative în literatura română veche, în „Revista de istorie și teorie literară”, 25, nr. 1, p. 5-19.

Zgraon, Florentina 2006: Alexandria. Text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de ~ , în Cele mai vechi cărți populare în limba română, XI, București, Editura Minerva.